Despre inteligență artificială, „bun simț” și calculatoare

Dacă sunteți interesați de viitorul tehnologiei s-ar putea să fi auzit despre marile progrese pe care domeniul invățării automate (machine learning in engleză) le-a făcut recent. Programele de acest tip pot eticheta și recunoaște obiecte in imagini, sunt deja folosite ca să ne urmărească și să ne invețe fiecare pas pe care il facem pe Internet. Nu se poate nega faptul că unele tehnologii dezvoltate (deep learning e cea mai cunoscută) reprezintă cu adevărat progrese științifice importante ale informaticii timpului nostru.

Aceste progrese motivează (in destui oameni) in mod natural următoarele intrebări/frici: Trăim inceputul unei distopii ? Vom ajunge să fim controlați și dominați prin intermediul calculatoarelor și al inteligenței artificiale ?

Din fericire nu este cazul decât intr-o oarecare măsură: invățarea automată nu este deloc echivalentă cu atingerea inteligenței artificiale, cu crearea unei mașini care să treacă testul avansat de Turing, acela al impersonării unui om.

De ce nu suntem incă acolo ? Calculatoarele nu pot reproduce incă (de manieră sistematică) toate raționamentele care țin de ce se numește bun simț (termenul cel mai corect este common sense, și nu mi se pare complet echivalent cu traducerea anterioară din engleză, avansată de Google translate).

Pe scurt: avem dificultăți in a modela formal felul in care oamenii se comportă in realitate, cu toate imperfecțiunile și idiosincraziile modului lor limitat de raționament, dar și cu toate inferențele de bun simț pe care le fac, și pe care calculatoarele nu le pot incă reproduce. E adevărat, știm ceva mai multe in ultima vreme (datorită economiei comportamentale) despre acest tip de raționamente. Testul suprem al acestui tip de rezultate mi se pare, insă, algoritmizarea domeniului,  de care suntem (incă) foarte departe.

Evident, (aproape) nimic din ce-am spus mai sus nu e original: sunt destui proponenți ai problemei modelării raționamentelor ”de bun simț”. Psihologul Gary Marcus (autor al cel puțin două cărți de popularizare, ”Kludge: The Haphazard Construction of the Human Mind” și ‘The Birth of the Mind: How a Tiny Number of Genes Creates The Complexities of Human Thought”care mi se par mai interesante decât ce apare – in zona științei popularizate – in România) este poate cel mai cunoscut avocat al acestei idei. Pentru a vă convinge in mod  suplimentar, din acest mesaj nu putea, evident, să lipsească un film de popularizare de pe youtube 🙂

O carte foarte recentă (poate cea mai  interesantă din popularizările de acest tip) e  cartea informaticianului Hector Levesque ”Common Sense, the Turing Test and the quest for real AI”.

Din păcate, cum se intâmplă in societatea noastră dominată de competiție, goana după rezultate cu ”impact” (dacă se poate imediat), cu ”vizibilitate maximă”, goană care constrânge știința să se ocupe de subiecte la modă și in același timp cumva ”facile”, genul acesta de probleme este in minoritate in rândul cercetărilor din  inteligența artificială, studiate mai curând pe la inceputurile domeniului (și care oferă o mină de aur pentru cine va ști să sape prin rezultate care nu sunt disponibile online pe Internet).

*

Cărțile de care v-am vorbit mai sus fac parte, recunosc, din lecturile mele mai recente sau mai vechi. Și totuși, ce mi-a putut provoca oare această lungă (și plicticoasă) tiradă despre inteligența artificială ? Răspunsul e: un mesaj primit (prin poștă electronică) de la eMag. Căutasem zilele trecute pe pagina lor un alimentator pentru un laptop – unul relativ nonstandard, dar compatibil cu unele modele Asus, cu mufa de alimentare având dimensiunile 2.5×0.7. Il adăugasem in coșul de cumpărături – dar nu l-am mai cumpărat, dintr-un motiv simplu: plec peste câteva zile in Franța și nu aș fi disponibil pentru recepționarea coletului.

Pentru a mă determina să cumpăr ceva, eMag mi-a trimis un mesaj care incepea astfel:

”Salut,

Numele meu este Marian si sunt Help Specialist eMAG.
Daca iți mai dorești produsele din coșul de cumpărături, apasă pe butonul de mai jos. In cazul in care nu te-ai decis incă, uite câteva alternative interesante pe care le-am căutat pentru tine.”

Ați ghicit, toate recomandările eMag erau alimentatoare pentru laptopuri de diverse modele, niciunul dintre ele neavând o mufă compatibilă cu cea pe care o căutam eu 🙂

Deși oamenii pot să dea dovadă – și incă cum – de prostie (pe care nu știm incă cum s-o modelăm formal 🙂 ) , refuz să cred că astfel de recomandări pot veni de la o ființă umană …

 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s