Miniseminar de vacanță: Când analiza rețelelor sociale intâlnește filmul

Azi vreau să vă mijlocesc o intâlnire de nu mai mult de 20 de minute cu  un crâmpei din știința complexității – mai precis cu munca unei prietene 🙂

Cu Emöke-Ágnes Horvát mă cunosc de la Sovata 2007, o conferință minunată la care am participat amândoi. Agi era pe-atunci studenta colegului și prietenului Zoltán Néda. A urmat in paralel studii de fizică și informatică la UBB Cluj, ca și studii de film la Universitatea Sapientia.

Anii au trecut. Agi este azi doctorandă la Heidelberg. Ne intâlnim din când in când pe la conferințe de sisteme complexe (de care suntem amândoi interesați). Probabil ne-am fi intâlnit probabil și la conferința Netsci care (anul ăsta) a avut loc  la Copenhaga. Mai precis: aș fi dorit să particip și eu dar … nu vreau să imi mai amintesc de guvern, tăieri de fonduri, etcetera.

Un workshop satelit al conferinței NetSci de anul acesta adresează relația dintre arte, umanioare și rețele complexe. Deloc intâmplător, workshop-ul e organizat de un prieten, Maximilian Schich, cunoscut tot la Sovata și despre a cărui muncă chiar trebuie să vă povestesc mai multe.

Prezentarea lui Agi, „A Diverse Menu of Cinematic Delicacies that do not Expire” este un exemplu tipic pentru felul in care oamenii de știință incep să-și bage nasul in zone rezervate anterior umaniștilor 🙂

Evident, acest gen de metode/rezultate sunt  niște inceputuri. Ca și in cazul scientometriei interpretarea lor necesită destulă atenție, măsură și discernământ. Ce mi-am propus oferindu-vă link-ul către prezentarea de mai sus, dincolo de a face publicitate unui prieten :), a fost

  • să vă conving că genul aceta de investigații sunt actuale și importante, că ne convine sau nu. Dincolo de interpretările normative, care probabil n-au cum să evite controversele, s-ar putea să fi interacționat cu diverse sisteme care oferă in mod automat recomandări. Prezentări ca aceasta demistifică, poate, pentru publicul mai larg unele tehnologii de acest gen.
  • pe un plan mai general, mi-am propus să vă „predic” incă o dată despre una din revoluțiile care au loc sub ochii noștri.  E e legată de faptul că științele sociale devin cantitative și analitice. Datele disponibile din ce in ce mai mult asupra comportamentul uman oferă posibilitatea de a teoretiza despre aceste domenii de o manieră cu care nu eram deloc obișnuiți. „Psihoistoria” lui Asimov e un pas mai aproape de realitate.
  • in fine, am dorit să ofer celor nefamiliarizați o miniintâlnire, sper eu interesantă, cu genul acesta de preocupări.

Acestea fiind spuse, enjoy !

P.S. Pentru cei interesați, aici puteți descărca celelalte videoclipuri ale workshop-ului satelit Netsci.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în pop culture, popularizarea_ştiinţei, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s