h-index pentru reviste forumuri ştiinţifice de la Google Scholar

Dupã extraordinarul serviciu Scholar updates (disponibil celor care au un profil), google s-a aventurat anul acesta pe tãrâmul scientometriei (in maniera propriei companiei) cu un nou set de metrici pentru forumuri ştiinţifice bazat pe h-index.

Mãrturisesc, nu sunt un mare fan al utilizãrii h-index-ului in evaluãrile individuale. Ştiinţa nu este un joc al cantitãţii şi mediilor, o idee bunã poate conta mai mult decãt multe mediocre.

Dacã am rezerve in privinţa utilizãrii sale la nivel individual, sunt mai deschis utilizãrii sale la nivel colectiv. Google Scholar  ne oferã o astfel de perspectivã: el indexeazã sursele de publicare (care includ jurnale, conferinţe, preprinturi) dupã h-indexul articolelor publicate in ultimii cinci ani.

Ideea mi se pare simpaticã: in mãsurarea ştiinţei mai binele este duşmanul binelui. O revistã (conferinţã, etc) nu trebuie judecatã dupã toate articolele publicate ci dupã cele de succes. O revistã este bunã in mãsura in care impune idei noi. Evident, standardul general este  important. Pe de altã parte o revistã cu standarde cu adevãrat coborâte nu va putea sã atragã in mod constant articole bune.

Datele oferite de Google Scholar au o slãbiciune majorã: nu exclud autocitãrile. Lucrul acesta poate afecta mai ales forumurile slabe, urcându-le scorurile in mod nejustificat. Metricile Google Scholar pot fi manipulate (ca şi ISI Impact Factor, de altfel). Pe de altã parte, la vârful ierarhiilor (pe subdomenii) lucrul acesta se intâmplã mai greu, iar rezultatele corespund mai bine intuiţiei.

Alte observaţii:

  • arXiv.org conteazã. In informatica teoreticã (un domeniu in care publicarea in arXiv nu e standard precum e in fizicã) articolele din arXiv.org adunã citãri mai bune decât reviste consacrate: cs.DS „stã mai bine” decât Journal of Computer and System Sciences, iar cs.CC, cs.LO mai bine decât Algorithmica sau IEEE Conference on Computational Complexity. Evident fiind vorba de un forum fãrã peer-review, articolele publicate acolo nu trebuie sã conteze in evaluãri academice :). Pe de altã parte citãrile unor articole din arXiv ar trebui sã conteze.
  • (Deloc surprinzãtor) Google Scholar surprinde trendurile mai bine decât ISI: in informatica teoreticã ACM şi-a creat recent propriile reviste, sub numele de „ACM Transactions …”. Douã dintre acestea (ACM Transactions on Algorithms şi ACM Transactions on Computational Logic) sunt intuitiv „de top” şi figureazã sus in ierarhiile Google Scholar. Cele douã reviste nu ar fi fost luate in seamã conform criteriilor CNCS (bazate pe ISI Article Influence Score).
  • Pentru cercetãtorul individual Google Scholar e mult mai folositor decât ISI: nu doar cã accesul la statistici este gratuit (spre deosebire de ISI), dar include şi lucrãrile pe baza cãruia s-a calculat h-indexul.
  • Dacã vrei sã fii citat in informatica teoreticã lucreazã in criptografie. O concluzie pe care nu o anticipam.

Fiind un efort de ordin mai recent, mãsurãtorile Google Scholar mai au nevoie de imbunãtãţiri. Ele reprezintã insã, in opinia mea, un concurent potenţial serios pentru ISI. Dacã aş fi Thomson Reuters aş fi oarecum ingrijorat …

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în politica_ştiinţei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s