Raritatea blogurilor profesionale (la noi)

Mãsurã a precaritãţii vieţii intelectuale universitare de la noi sau  banalã diferenţã culturalã ? Un gen de blog destul de popular in spaţiul anglo-saxon, blogul profesional, este relativ rar intâlnit la noi.

La ce mã refer când spun blog profesional ? Un astfel de blog are in mare urmãtoarele caracteristici:

  • e un blog cu perspectivã specializatã. De regulã e scris de un universitar sau cercetãtor cu competenţe profesionale şi carierã mai mult sau mai puţin compatibiliã cu standardele occidentale in domeniu.
  • un blog al cãrui subiect principal nu e legat de teme generaliste – in primul rând politicã sau (macro)economie – tratate dintr-o perspectivã de comentator public, de pundit (in englezã).Acest criteriu nu eliminã in totalitate temele politice – dacã e vorba de politica invãţãmântului şi cercetãrii. Dar nu politica in general (altfel decât ca obiect de studiu detasat – sub microscop)
  • un blog care e mai curând ştiinţific (sau mãcar analitic) decât militant – incearcã sã inţeleagã cum funcţionezã lumea, nu sã spunã cum ar trebui. Dupã cum vã puteţi da seama cu uşurinţã acest criteriu inlãturã din discuţie destule bloguri de economie/ştiinţe sociale. Eliminã, de asemenea, blogurile cu subiecte de genul „dialogul ştiinţã-religie”.
  • in sfârşit – nu mã refer la bloguri de popularizarea ştiinţei, aşa cum e ea inţeleasã in România: oricât de stimabil e acest obiectiv, am in vedere mai curând bloguri de genul celui pe care il ţine Terrence Tao, care nu se sfiesc sã discute (popularizând in fond) teme avansate.

Toate criteriile trebuie inţelese calitativ: in realitate aproape nimeni nu scrie 100% pe teme profesionale, analitic şi fãrã implicare emoţionalã :). Cu toate astea nu e greu de intuit faptul cã lista blogurilor in limba românã care indeplinesc (in mare) criteriile de mai sus e foarte restrânsã. Lucrul ãsta contrasteazã cu lecturile mele in englezã: selectând la intâmplare din blogurile profesionale pe care le am in Google Reader, ii citesc pe Aaron Clauset, Bill Gasarch şi Lance Fortnow, Gil Kalai, Suresh Venkatasubramanian, Jeff Erickson, John Baez, Terry Tao, Tim Gowers, Luca Trevisan, John Langford, Michael Mitzenmacher, Muthu Muthukrishnan, Luca Aceto, Michael Trick, James Lee, Richard Lipton, Scott Aaronson, Matthew Kahle, Rakesh Vohra „and the theory class in economics”, Noam Nisan, Claire Kenyon-Mathieu, blogul colectiv „Windows on Theory” (Reingold/Talwar/Abraham/Babaioff/Barak/Andoni/etc); şi pânã de curând (din pãcate) Mihai Pãtraşcu (†).

La noi lista blogurilor de acest gen mi se pare foarte scurtã – o parte din ele le aveţi in dreapta. O menţiune specialã pentru Liviu Ornea – deşi nu e blogger, Liviu e probabil cel mai vizibil „pseudo-blogger” (in sensul de mai sus) in mass-media clasicã.

Am puţine nume de adãugat la lista din dreapta. Spre exemplu matematici superioare am mai vãzut pe blog doar la Gigel Militaru. Un nume important – amintit aici in alte rânduri – este Daniel David. Bogdan Voicu e un sociolog pe care il citesc. Deşi nu e un blog propriu-zis academic, blogul lui Barbu Mateescu are tonul la care mã refer.

Mai gãsesc din când in când mesaje de acest gen pe bloguri care nu au in totalitate  caracteristicile pe care l-am descris mai sus: blogul Dianei Coman sau al lui Bogdan Glãvan sunt douã exemple.

Sã scrii subiecte de genul ãsta e, recunosc, greu şi cu finalitate nesigurã la noi. Mie personal mi-ar plãcea sã scriu mult mai multã matematicã pe blogul ãsta (la nivelul la care se scrie prin afarã). Un singur exemplu: sunt tentat  sã scriu un text pe o temã care leagã fizica statisticã de optimizarea cu costuri aleatoare şi de jocuri combinatoriale. Nu  sunt  prea sigur insã cã nu mi-aş pierde  şi puţinii cititori pe care ii am 🙂

In fine … E posibil ca discuţia mea de mai sus sã pãcãtuiascã prin lipsã de informare – voi ce bloguri de genul ãsta in limba românã mai ştiţi/citiţi ?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în politica_ştiinţei, pop culture. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Raritatea blogurilor profesionale (la noi)

  1. Lucian zice:

    Cred ca singurul risc la care te expui scriind mai multe despre mate e sa iti creasca numarul de cititori.

    PS: cateodata se intampla sa dai peste surprize pe situri care n-ai crede ca ar discuta probleme academice http://brontozaurel.blogspot.ro/2012/05/rezolvarea-problemei-de-geome.html

  2. Bogdan zice:

    Personal, regret disparitia blogului lui Gheorghe Stefanov (gramos).

  3. Offtopic:-articolul a fost propus pentru Blogstorming 21, pe MWB!
    http://www.mostwantedblog.org/2012/08/23/blogstorming-21/

    • gabrielistrate zice:

      Mulţumesc pentru apreciere, dar nu-mi doresc sã fiu premiat sau sã fac parte din vreo comunitate. Sunt un singuratic, nu funcţionez prea bine in comunitãţi 🙂

      G.

  4. Dan Sălăjan zice:

    Despre matematică „pură” se pare că există mai multe bloguri în limba rusă decât în cea engleză. De asemenea, odată cu apariția MathOverflow, activitatea pe bloguri a scazut destul de mult, o mare parte dintre chestiunile specifice fiind discutate direct pe noua platformă. Avantajul este enorm, sute de vizualizări, feedback în real time de la matematicieni versați, de multe ori la ore sau minute după postarea unei întrebări; un mic paradis cu prea puțini useri fideli (dar oricum mai bine decât oriunde altundeva).

    Putem spera oare aici la mai multe postări tehnice? (pe un blog altfel deja foarte interesant 🙂

    • gabrielistrate zice:

      Dacâ „există cerere” sigur 🙂 … eu aș fi vrut să il fac mai tehnic, dar audiența (și-așa redusă) a unui blog de genul ăsta in limba română ar tinde, cred, spre zero și n-am prea indrăznit …

      Cât despre bloguri in engleză (rusa mea e minimală): posibil, in informatică teoretică sunt mai multe.

      E, cred, mai greu de comunicat in mate pură. „Singurătatea matematicianului” de care vorbea Solomon Marcus, chiar există. Cel puțin asta a fost impresia mea la intâlnirea AMS de la Alba Iulia. De la Neuchatel a vorbit acolo (cbiar in secțiunea de matematici discrete și info teoretică la care am fost printre organizatori) Alain Vallette (cumva prin el ai ajuns la mine ?)

      Mi s-a părut mai greu să ințelegi/apreciezi o prezentare dacă lucrezi in cu totul alt domeniu. Impresia asta mi-a fost confirmată de colegi de la IMAR, și e un sentiment pe care nu l-am avut la conferințele de informatică (teoretică sau aplicată) sau de sisteme complexe la care mai particip.

      Numai bine.

      • Dan Sălăjan zice:

        Cu siguranță matematica numită pură e mai puțin compactă decît „teoria” și mai ales mai puțin elementară. Eu nu prea am avut problemele astea, cu ce mă ocup eu fiind și relativ elementar și în raza de interes a multor alți cercetători ( de fapt e un criteriu de selecție:) Nu ia foarte mult să explici altcuiva. Dacă ești în Europa de Vest sau SUA cred că nu te simți foarte singur iarăși, plus pe mathoverflow sînt 30000 de useri. Dar ceva adevăr este cu siguranță în eseul lui Solomon Marcus. Impresia celor din Teorie despre matematică este însă exagerată (am și eu cîțiva prieteni-sînt cam două trei sute de bloguri în engleză pe mate pură). La un momentdat m/am gîndit să-mi fac doctoratul pe Teorie, din mai multe motive (principalul că sînt mare fan), dar apoi am zis că făcînd matematică mai clasică poți să ai o vedere mai largă asupra lumii… nu știu dacă am făcut bine 🙂

        Ce face Alain (nu prin el am ajuns aici, nu mai stiu cum) sînt de fapt (după ce scuturi bruma superficială de definiții de coomologie) scufundări de grafuri Cayley (infinite) în spații euclidiene (măsurarea distorsiei sau compresiei) care are aplicații importante la grupuri. Același lucru, cu același tehnici, fac Naor, Arora, Lee și mulți altii dintre informaticieni, scufundă cu distorsie minimă grafuri finite în spațiul euclidian (unde deobicei știu să rezolve problemele pe care nu le știu pe graful inițial, si mai pierd running time prin distorsie). Mai mult, una dintre problemele principale din analiza functionala, conjectura Kadison Singer, a fost rezolvata recent de informaticieni.

        Chiar si ce am facut eu in doctorat, complexe cubice CAT(0), adica pe romaneste un spatiu metric obtinut prin lipiri de cuburi care e in plus de curbura negativa, si care au revolutionat anul trecut topologia 3 dimensionala (toate probleme ramase de Thurston fiind reduse la probleme de geometrie combinatorial cu cubulete au fost rezolvat de Ian Agol), sint folosite (cu exact acelasi tehnici) in planificarea robotilor si filogenetica (de fapt am folosit crucial o teorema demonstrata de oamenii din aceste domenii pentru rezultatele mele/pure de ultima speta:). Si de fapt teoria de baza a acestor complexe cubice in curbura negativa (introduse de Gromov in anii 80) fusesera demonstrate de informaticieni in anii 60/70 intr/un limbaj alternativ dar echivalent, caci intr adevar nu sint altceva decat grafuri mediane (care apar foarte mult in Knuth vol 4)…. Legaturile dintre matematica zisa pura si cea aplicata sint mai interesante ca oricand, am eu impresia… in sensul ca e utila matematica de ultima generatia nu cea de acum 100 de ani cum era in trecut…

        cu prietenie, Dan.

  5. Dan Sălăjan zice:

    O mostră din ce spuneam mai sus http://math.sfsu.edu/federico/Talks/cat0.pdf

  6. gabrielistrate zice:

    Mersi. Iți dai seama că am idee despre zona in care a vorbit Alain (și zona inrudită), chiar dacă nu in asta am publicat, doar unul din interesele mele e legat de rapidly mixing Markov chains 🙂

    Așa că știam de Marcus, Spielman, Srivastava (prima lucrare, cea despre grafuri Ramanujan bipartite – chiar dacă n-am apucat s-o citesc) iar despre Kadison Singer i-am dat email imediat după Alba Iulia 🙂 [preprint-ul apăruse cu câteva zile inainte]

    Mărturisesc că eu am o oarecare insatisfacție față de parte din direcțiiole in care a luat-o Info. Teoretică. De asta incerc, cum spuneam, să reinvăt anumite lucruri de mate pură. Unele simple: topologie algebrică. Altele … cam din zona in care lucrezi tu 🙂 Mă așteaptă să le citesc o droaie de lucruri legate de grupuri geometrice (Gromov, self-similar groups a la Grigorchuk, etc), nu știu dacă o să am timp să mă apuc serios, sunt cam singur, și am interese mult prea eclectice.

    Nu vrei să faci un guest-blogging „tehnic” in perioada următoare ? Dacă vrei. putem muta discuția despre asta in privat. Email-ul meu este numele meu de wordpress (cu punct intre cele două componente) pe gmail.

  7. gabrielistrate zice:

    Si ca să realizezi căt de interes pentru mine sunt lucrurile de care mi-ai spus … uite două din videoclip-urile la care m-am uitat zilele astea:

    http://research.microsoft.com/apps/video/dl.aspx?id=174133

    (povestea spusă mai la sfârșitul prezentării, aceea a genezei expanderilor Lubotzky-Philipps-Sarnak din suprafețe riemanienne p-adice, n-o știam)

    respectiv

    http://www.ece.ncsu.edu/news/interdisciplinary/speakers/20

    omologie persistentă am văzut inclusiv la ECCS 2012 [conferință de fizicieni (!)] unul dintre el o folosea pentru găsirea de module in rețele sociale … damn it, sunt atâtea lucruri de invățat in lumea asta !

    Numai bine,
    Gabi

  8. Dan Sălăjan zice:

    Sigur, iti scriu negresit, se pare ca avem ceva interese comune. In cel mai rau caz peste doua saptamani, acum sint cam full- fac naveta intre Germania si Elvetia de ceva vreme. Mi-ar face placere sa scriu un post aici, dar geometric group theory fiind un domeniu vast mai nou, trebuie sa vad daca e mai rezonabil o privire mai superficiala de ansamblu, sau ma concentrez pe ceva specific. pe curand, Dan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s