O remarcã modestã de scientist

Domnul  Dragoş Aligicã face mişto intr-un articol recent. Are tot dreptul.

Problema pe care o am cu articolul respectiv e cã domnul Aligicã implicã in mişto-ul demonstraţia sa domenii (teoria sistemelor complexe) cu care nu a demonstrat incã, academic vorbind, cã are vreo afinitate[1].

Cã autorul invocã  volumul de popularizare/nivel undergraduate a lui Miller şi Page este minunat. Totuşi e bine sã nu ne oprim la acest nivel. O carte minunatã e cea a lui Sethna. Ea explicã pe inţelesul unor bieţi ne-fizicieni – ca mine – concepte legate de tranziţii de fazã, universalitate, auto-organizare. Vrem sã utilizãm modele analitice pentru inţelegerea dinamicii sociale ? Cartea lui Sigmund e o bunã introducere in  teoria evolutivã a jocurilor. Alte referinţe asortate  ar putea include  Peyton-Young, Nowak, Helbing.  Cine este interesat de simularea societãţii probabil cã va gãsi o unealtã precum REPAST folositoare. Evident, ceva cunoştinţe de programare (Java, Python, C++) n-ar strica. Dar nu e suficient: trebuie  sã ne pricepem  sã folosim programe de analiza datelor precum R sau mãcar unele „uşurele”, gen SPSS.

Vrem sã aplicãm teoria haosului in ştiinţele sociale ? Cartea lui Kiel şi Elliott e foarte utilã şi scrisã accesibil. Aplicaţii ale metodele analitice  in ştiinţe politice şi istorie ? Doar câteva nume relevante: Cederman, Cioffi-Revilla, Turchin, Schuessler,de Mesquita et al.

In sfârşit, domnul Aligicã e „social scientist” şi unul dintre articolele sale vorbeşte despre „covering laws”.  HedströmHedström şi Swedberg sau antologia editatã de Hedström şi Bearman mi se par mai mult decât utile.

Nu mai amintesc (din lipsã de timp) de literatura despre reţele sociale (atât cea produsã de sociologi cât şi perspectiva distinctã venind din fizica statisticã şi informaticã).

Am scris aceastã listã (in parte repetându-mã) pentru voi, cititorii acestui blog. Nu mã indoiesc cã domnul Aligicã stãpâneşte la perfecţie toatã aceastã literaturã 🙂

P.S. Despre „economiştii români de elitã”, capabili sã utilizeze creativ bibliografia improvizatã a domnului Aligicã chiar nu mai vreau sã spun azi nimic.

NOTE:

[1][INAPOI] M-am uitat (cu perspectiva unuia care a lucrat la Los Alamos la dezvoltarea unor programe masive multiagent pentru simulãri sociale)  pe articolele domnului Aligicã, in special cele tratând probleme legate de scenarii şi predicţie socialã. Eu nu gãsesc nimic „ştiinţific” (ca metodã) in ele – majoritatea ţin de istoria ideilor şi puteau apãrea fãrã probleme in defuncta revistã (fãrã peer-review) „Idei in Dialog”.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în lumea in care trãim. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s