Small is beautiful (sau despre alegerile la, şi viitorul UVT)

Sãptãmâna asta au avut loc alegerile pentru funcţia de rector la Universitatea de Vest din Timişoara. A câştigat din primul tur (cu un scor foarte concludent) Marilen Pirtea. Cum nu ii cunosc pe niciunul dintre cei doi candidaţi nu pot oferi decât nişte opinii fatalmente subiective şi neinformate.

Pentru inceput: felicitãri câştigãtorului. „Din afarã” percepţia mea e cã lumea a vãzut in el un candidat care ar fi realizat anterior lucruri bune in facultatea cãreia i-a fost decan – de unde diferenţa mare de scor. Pentru unele opinii in acest sens (venind din zona umanistã a UVT) vezi aici. Iar faptul cã unul dintre prorectorii din noua echipã va fi un om, profesorul Viorel Negru, care a contribuit (in opinia mea) prin conducerea sa la creşterea INFO@UVT e un punct pozitiv.

O explicaţie suplimentarã pentru cei care nu provin din UVT: de ce rectorii acestei universitãţi tind sã provinã in ultima vreme din rândul facultãţii de economie ? Simplu: acest lucru reflectã un „raport de forţe” existent cel puţin pânã de curând in universitate: potrivit acestui document (vezi pagina 7) aproape o treime din studenţii UVT din anul 2010-2011 au fost inscrisi la FEEA.

Judecat dupã criterii pur ştiinţifice CV-ul rectorului nou ales mi se pare, trebuie spus, relativ subţire (in linia CV-urilor economiştilor din România, ştiinţific mult sub cei din ştiinţele naturii). E insã puţin mai bun decât al contracandidatului. CV-ul ştiinţific nu e neapãrat o problemã: eu nu vãd neapãrat rectorul drept un om de ştiinţã ci un manager. In opinia mea cele douã talente (ştiinţã versus management) sunt in general mai curând complementare[1].

Sigur, e absolut necesar ca un rector sã aibã o viziune compatibilã cu rolul unei universitãţi moderne. Dar la noi rectorii trebuie sã facã slalom printr-o legislaţie in schimbare, cu o finanţare departe de una „de Top500”  (in anul 2010 conform acestui document veniturile totale ale UVT, incluzându-le pe cele proprii, au totalizat 41 de milioane de euro, iar cheltuielile aproape 28 de milioane de euro[2]) şi cu probleme rezolvate demult in universitãţile civilizate. In condiţiile unei resurse umane „subţiri”, a lua un cercetãtor cu adevãrat bun şi a-l face rector e un lux pe care universitãţile mai mici nu ştiu dacã şi-l pot permite. Dacã rectorul contribuie la sãnãtatea financiarã a propriei instituţii – lucru pe care noul rector pare sã-l doreascã – acest lucru poate fi benefic şi pentru domeniile ştiinţelor naturii (de exemplu fizica) sau umanioarelor, fatalmente „nerentabile” in România de azi.

In privinţa planurilor de viitor noul rector işi propune sã aducã UVT in prima categorie a universitãţilor din ţarã şi in Top500 Shanghai. Dacã simpatizez declaraţiile in sprijinul creşterii calitãţii cercetãrii şi imi doresc ca UVT sã intre in prima categorie naţionalã, intrarea in Top500 nu mi se pare o prioritate.

Sã mã explic: in rândul universitãţilor din consorţiul Universitaria UVT e o universitate relativ micã[3]: Conform raportãrilor cãre UEFISCDI, in anul 2009-2010 Unibuc a avut 1348 cadre didactice titulare, UBB a avut 1568 (!), UAIC a avut 899. Potrivit ultimelor date UVT are 723 (mai puţin de jumãtate cât UBB).

Acest lucru are implicaţii pentru raportãrile bazate pe criterii extensive (cum a fost clasificarea UEFISCDI de anul trecut): e mult mai greu sã egalezi performanţele (cantitative) ale unei universitãţi mai mari. Pe de altã parte intr-un top care mãsoarã nivelul mediu de calitate a publicaţiilor ştiinţifice  UVT a fost unica universitate din România care a intrat cu un program in „zona de mijloc” din punctul de vedere al calitãţii  cercetãrii (la un volum de publicaţii, ce-i drept, mult mai mic decât la UBB/UB).

Care e explicaţia pentru aceastã clasare ? Nu am la momentul de faţã o analizã bazatã pe date pe care sã-mi fundamentez rãspunsul, dar intr-o frazã el ar fi, cred: small is beautiful.

La resursele   umane şi financiare existente in acest moment in România, creşterea numãrului publicaţiilor realizate intr-o universitate nu conduce neapãrat, cred, la creşterea calitãţii lor: pur şi simplu o presiune prea mare pentru a publica mult va conduce la mai multe lucrãri, dar nu neapãrat mai bune. Mai curând ar trebui insistat pentru publicat „bine”.

Small is beautiful şi din punctul de vedere al organizãrii şi managementului universitar[4]: la UBB (care a urmat un alt model de dezvoltare) m-am izbit de o discrepanţã intre ambiţiile de excelenţã ale universitãţii şi realitãţile nerezolvãrii de o manierã satisfãcãtoare a unor probleme care ţin de calitatea muncii[5]. UVT poate evita probleme suplimentare de acest tip evitând o creştere cu orice preţ in dimensiuni. Oricum, o dezvoltare „pe orizontalã” e puţin recomandabilã, in condiţiile reducerii numãrului de studenţi.

Mi-am fãcut doctoratul in Statele Unite la o universitate privatã micã (pentru ţara respectivã): University of Rochester. Şi UofR suferea in clasificãri pur cantitative din cauza acestui lucru. Cu toate astea, avea unele programe excelente şi o atmosferã mult peste locul ocupat in clasamente.

Daniel David asemuia de curând UBB cu Penn State. Glumind cumva (toatã lumea are tendinţa sã laude ce cunoaşte) cred cã „modelul” potrivit pentru UVT este mai curând University of Rochester.

De la noul rector aştept prin urmare:

  • sã contribuie la rezolvarea unor probleme curente de infrastructurã.
  • sã gãseascã un echilibru just intre elementele antreprenoriale (prezente in programul sãu) şi cele „humboldtiene”. O abordare prea „managerialã” de tip micromanagement dãuneazã, cred, unei universitãţi.
  • sã realizeze un echilibru intre diversele comunitãţi din universitate (ştiinţele naturii, umanioare, ştiinţe sociale), având inţelegere, dialog şi sprijin pentru toate.
  • in zona ştiinţelor: sã simplifice viaţa celor buni ştiinţific, sã ii „lase in pace” pe cât posibil (birocratic vorbind), sã-i incurajeze.
  • sã facã o analizã a punctelor tari/slabe ale UVT. Pentru prima datã acest lucru este posibil: putem avea o imagine destul de clarã asupra UVT, bazatã atât pe date destul de bune privind resursele umane, cât şi cele scientometrice.
  • sã ajute dezvoltarea unor programe de excelenţã mici dar intensive in domeniile cu potenţial, identificate de o analizã precum cea cerutã mai sus.

Va putea noul rector realiza toate astea ? „Din afara sistemului” am pentru moment şi argumente pro, şi contra. Dar e tânãr, şi aparent a adus un suflu nou in calitate de decan la FEAA. Eu privesc lucrurile cu un optimism moderat – la inceput de mandat se cuvine sã-i acordãm prezumţia de bune intenţii. Şi imi/ii doresc sã aibã realizãri.

NOTE:

[1][INAPOI] Cu o analogie venind din fotbal, nu toţi marii antrenori au fost mari jucãtori. In cazul nostru, a pune un „om de ştiinţã” in funcţii de executive inseamnã, practic, a-l scoate din câmpul ştiinţei.

[2][INAPOI] Spre comparaţie, veniturile fostului meu grup de la Los Alamos, unul format din 20-30 de persoane, au totalizat in „anul de maximã glorie” circa 10 milioane de dolari.

[3][INAPOI] Chiar şi atmosfera internã reflectã in parte acest lucru: au fost scandaluri şi in UVT. Comparativ insã cu ce se intâmplã la Unibuc sau UBB, ele au fost mai curând minore.

[4][INAPOI] O mai spun o datã: nicio universitate româneascã nu meritã in Top500 pânã nu rezolvã problema toaletelor.

[5][INAPOI] Mã refer, intr-o ordine complet aleatoare, la: maniera complet ineptã, din punct de vedere al soluţiei informatice alese, de acces electronic la literatura de specialitate ; neinformatizarea unor componente esenţiale de interacţiune cu birocraţia universitarã (de exemplu pontajul) care obligã altfel la o „alergãturã dupã semnãturi” printr-un sistem universitar dispersat geografic in tot Clujul; nerezolvarea completã a problemei birourilor pentru personal. Birocratizarea inutilã (aici vorbesc din relatãrile colegilor, nu am experienţã proprie) a proceselor de cheltuieli şi achiziţii. Şi, evident, starea toaletelor 🙂

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în evenimente, politica_ştiinţei, UVT. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s