Planeta cântã :)

… mã rog, internetul anglofon – cu precãdere cel din Statele Unite.

Da, cântecul la care mã refer nu e tocmai o operã de artã, şi are nişte versuri complet inepte – dar, sã ne amintim, cultura popularã ne-a rãsfãţat recent cu „capodopere” precum „touch my bum”, „… alo, alo, sunt eu Picasso/ţi-am dat beep, şi sunt voinic” şi altele cel puţin la fel de stupide.

Plus cã nu mi se pare un cântec indecent. Sunt multe lucruri inepte in el, dar nu false – un adolescent care se bucurã ca … vine weekend-ul 🙂 Fãrã o industrie in spate şi payola care sã-l punã in heavy rotation pe staţiile de radio pe care le ascultaţi. Şi pe care, deşi pretinde cã il detestã, lumea pare sã-l cânte de bunã voie: de la Miles Davies la Bob Dylan 🙂 [in parantezã: dacã aş fi Weird Al aş fi foarte, foarte ingrijorat: epoca internetului tocmai m-a trimis in şomaj] Genul acela pe care (la noi) fetiţele il cântã in faţa blocului …

E ceva in aceastã poveste pentru pasionatul de sisteme complexe ? Sigur, destule. Acum douã sãptãmâni Rebecca Black era un adolescent obişnuit, unul anonim. Intre timp un videoclip devenit viral, un burst, in genul celor popularizate de Barabasi (disclaimer: nu i-am citit cartea şi nu sunt sigur cã aş fi neapãrat de acord cu consideraţiile lui) i-a schimbat pentru moment statutul, aducând-o pe CNN, NPR şi Jay Leno.  Poate fi o lecţie mai profundã decât pare: felul in care ne interconecteazã internetul ne expune din ce in ce mai mult vieţile private unor asemenea tsunamiuri informaţionale. Nu sunt deloc convins de faptul cã suntem adaptaţi acestui regim: raţionalitatea noastrã limitatã pare sã favorizeze mai curând sarcinile repetitive/periodice/cu un grad mare de predictibilitate. E o poveste similarã celei din domeniul comunicaţiilor, in care anumite metode din domeniul telefoniei s-au dovedit nepotrivite in traficului in reţele de calculatoare din cauza caracteristicilor fractale ale traficului TCP, fundamental diferit de natura Poissonianã a convorbirilor telefonice. Nu mã mirã prea tare, prin urmare, faptul cã unii sugereazã faptul cã Internetul ne face „mai proşti”.

In fine, ca sã imi inchei scurta dizertaţie: prieteni, lãsaţi snobismele şi elitismul pentru domeniile in care işi au locul (cele tinând de zona intelectului, evident 🙂 ). Pasajul de mai sus şi-a propus tocmai sã vã ofere un astfel de prilej :). Amintiţi-vã de candoarea unei anumite vârste, gãsiţi-vã un cover care vã place (eu am gãsit unul mai jos) şi cântaţi impreunã cu restul „stupului” … everybody’s looking forward to the weekend 🙂

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s